If life would offer you the great opportunity to have a remote control for your life, what would you do with it? How would you use it? Some people would fast forward over the pain and choose to enjoy only the moments of pure pleasure and joy, some would go back in time and try to change things, some would just want the program to end. The idea is that only few, close to none, would choose to ignore the whole thing. How many people that you know would consciously deny themselves of the false opportunity to alter their lives and to remain comfortable just the way they are? Unless you have a Tibetan monk as a friend, you won’t see such a Buddhist approach to life from people. We all want the power of control, only a few are brave enough to admit it. We want the pleasure, the joy, the comfort, the victory, we don’t want the pain or the failures.
Social media is a mild version of a remote. You can scroll up and down, choose the information that you are being fed with, consume the entertainment and spy on other people’s apparently happy life. Dating apps allow you to swipe left and right, replacing human connection with human selection on the fast forward “you are just an icon” type of mentality. The idea of slow pace and gentle approach has come to an end. People don’t want it slow anymore, we live in the fast era: we want our food fast, our entertainment easy, our love options to never end. How did people end up being like this?
There was a time when taking things slow was normal. The idea of instant gratification is connected to the lack of patience that most humans have. Discipline plays a huge role in this. Look at all the successful people throughout history: what do they have in common? An enormous amount of self-discipline, endurance and patience. It’s not about how smart you are, how good looking, how much money you make, none of those are a guarantee for success in life, love, business etc. People get upset if they don’t meet their own requirements on life: be married by 30, have a baby by 35, master my awesome career at 40 and enjoy my fortune at 50. These self imposed society driven expectancies are the buttons of today’s remote. We click on them like crazy chickens and expect the golden eggs. People lost the ancient art of developing self-discipline and patience. When you are being told that it’s ok to be fast, that all the apps are there for you to secure you a faster process, that credit cards are there for your benefit of having your home faster and all of that, you start to believe it and act accordingly. That is precisely why relationships don’t last or they linger for 10 years only for the partners to crawl in disgust toward the altar followed by a divorce a few years later. Love is put on fast forward and people don’t actually know the person they idealize and plan to spend their life with. Is there a remedy for the rush fever that today’s society has?
First of all, when you want the TV to stop, you press the right button on the remote. You put the remote aside and move on with your life. When you feel you rush into things, stop. Put a pause on the moment and rethink about it. Get away from all the situation and think it through objectively. Does changing partners like crazy really does any good for your life? Clicking on dozens of apps and having fast 5 minute conversations increases the odds of finding love? Taking a loan for your vacation would really benefit you long term? Spying on other people’s fake happy photos makes you wanna do any better with your own life? Think it through, don’t act on impulse, fear, hormones, lust. Discipline yourself. Army style. Once you master this art, you realize you don’t need a remote, you ARE the remote.
ROMANIAN
Dacă viața ți-ar oferi marea ocazie de a avea o telecomandă pentru propria existență, ce ai face cu ea? Cum ai folosi-o? Unii oameni ar derula rapid peste durere, alegând să se bucure doar de momentele de plăcere și bucurie pură; alții s-ar întoarce în timp, încercând să schimbe lucrurile; iar unii și-ar dori pur și simplu ca „programul” să se încheie. Ideea este că foarte puțini — aproape nimeni — ar alege să ignore cu totul această posibilitate. Câți dintre oamenii pe care îi cunoști ar renunța, în mod conștient, la această oportunitate — fie ea și iluzorie — de a-și modifica viața, preferând să rămână în zona lor de confort, exact așa cum sunt? Dacă nu ai cumva un călugăr tibetan printre prieteni, e puțin probabil să întâlnești o astfel de abordare budistă a vieții la cei din jur. Cu toții ne dorim puterea de a deține controlul, însă doar câțiva au curajul să recunoască acest lucru. Vrem plăcere, bucurie, confort și victorie; nu ne dorim durere sau eșecuri.
Rețelele de socializare reprezintă o formă atenuată a unei astfel de telecomenzi. Poți derula în sus și în jos, poți alege informațiile cu care te hrănești, poți consuma divertisment și poți spiona viețile aparent fericite ale altora. Aplicațiile de întâlniri îți permit să glisezi stânga sau dreapta, înlocuind conexiunea umană autentică printr-o selecție bazată pe o mentalitate de tip „derulare rapidă”, în care celălalt devine doar o simplă pictogramă. Ideea unui ritm lent și a unei abordări pline de delicatețe a apus. Oamenii nu mai vor lucruri făcute pe îndelete; trăim într-o eră a vitezei: vrem mâncare servită rapid, divertisment facil și opțiuni amoroase inepuizabile. Cum s-a ajuns ca oamenii să fie așa?
A existat o vreme în care a face lucrurile încet era ceva normal. Ideea de gratificare instantanee este strâns legată de lipsa de răbdare pe care o manifestă majoritatea oamenilor. Disciplina joacă un rol esențial în acest sens. Priviți spre toți oamenii de succes de-a lungul istoriei: ce au ei în comun? O doză uriașă de autodisciplină, reziliență și răbdare. Nu este vorba despre cât de inteligent ești, cât de bine arăți sau câți bani câștigi; niciunul dintre aceste aspecte nu garantează succesul în viață, în dragoste, în afaceri etc. Oamenii se simt frustrați dacă nu își ating propriile obiective de viață: să fie căsătoriți până la 30 de ani, să aibă un copil până la 35 de ani, să atingă apogeul carierei la 40 de ani și să se bucure de averea acumulată la 50 de ani. Aceste așteptări – autoimpuse, dar alimentate de societate – sunt butoanele unei telecomenzi moderne. Le apăsăm frenetic, ca niște găini nebune, așteptând să apară ouăle de aur. Oamenii au pierdut vechea artă de a-și cultiva autodisciplina și răbdarea. Când ți se spune că e în regulă să te grăbești, că există aplicații menite să accelereze orice proces, că poți folosi carduri de credit pentru a-ți cumpăra o locuință mai repede și așa mai departe, ajungi să crezi în aceste lucruri și să acționezi în consecință. Tocmai de aceea relațiile nu durează – sau, dimpotrivă, se târăsc timp de zece ani, doar pentru ca partenerii să ajungă, cu scârbă, în fața altarului, ca după aceea să divorţeze. Iubirea este pusă pe „derulare rapidă”, iar oamenii ajung să nu cunoască, de fapt, persoana pe care o idealizează și cu care plănuiesc să-și petreacă viața. Există oare un remediu pentru febra grabei care a cuprins societatea de astăzi?
În primul rând, când vrei să oprești televizorul, apeși butonul corespunzător de pe telecomandă, o pui deoparte și îți continui viața. Când simți că te grăbești prea tare, oprește-te. Pune momentul pe pauză și regândește situația. Ieși din context și analizează totul în mod obiectiv. Oare schimbarea frecventă a partenerilor aduce cu adevărat vreun beneficiu vieții tale? Crește oare șansele de a găsi dragostea faptul că accesezi zeci de aplicații și porți conversații rapide, de cinci minute? Îți va fi cu adevărat util, pe termen lung, să faci un împrumut pentru a pleca în vacanță? Faptul că spionezi fotografiile altora – în care aceștia afișează o fericire falsă – te face să-ți dorești să-ți îmbunătățești propria viață? Stai și gândește-te bine; nu acționa din impuls, de frică, din cauza hormonilor sau a dorinței. Disciplinează-te. Ca în armată. Odată ce stăpânești această artă, realizezi că nu ai nevoie de o telecomandă: tu EȘTI telecomanda.
